Mângâietorul de perle

      Niciun comentariu la Mângâietorul de perle

Dan-Mucenic

“Cuvintele altora pot deveni flori dacă le vei şti dărui cu mâna ta”, zicea Confucius.

Grav si adânc adevar. Uimitor chiar prin spusa-i distilată. Să ştii să scrii altfel cuvintele altora, împroprietărindu-te cu ele. Nu e vorba să le imiţi, să le furi ca să le reanimi. Cuvintele sunt date. (Rareori, câte unul găseşte forţa şi inspiraţia de-a mai mesteşugi ceva pe la ele, reinventându-le ori împrospătându-le întelesul, ca Eminescu, Arghezi ori Nichita.) Precum culorile, păsările, femeile. Depinde, în chip esenţial, de ce poţi face din ele, cum le combini, cum le transformi, apropiindu-le de-un ideal ce-i doar al tău.

Acesta-i, în adâncul sau, scrisul adevărat, fără vreo legatură cu acela de pe vederile primite de la mare sau din SMS-urile obraznice pentru care, odată expediate, te ascunzi în spatele cartelei vreunui moşneag abulic sau al vreunei provinciale frustrate de faptul că a aflat prea târziu vestea care s-o facă fericită – cum ca fiică-sa, de 17 ani, a fost, în sfârşit, violată într-un oraş cu multe cazinouri.

Cuvântul devine floare doar în mâna care ştie să ţină şi să alinte flori. Pot fi, printre deţinătorii unor astfel de mâini, şi lopătari, şi forjori, şi zidari, cărora să le fi fost dată această şansă, însă doar cu condiţia unei anume delicateţe, pe care lipsa de simţ artistic şi de curăţenie morală o exclude din pornire.

Iată de ce mi-a venit în minte (ştiindu-le notate, cum obişnuiesc, pe foi de hârtie pe care le rătăcesc imediat) câteva ziceri ale unor înfloritori de cuvinte, în care mă simt regasit. Cu deziluziile şi satisfacţiile mele. Sunt, daca vreţi, mici perle etice, pe care-mi voi cere permisiunea de-a le mângaia câteva clipe.

*

Tudor Octavian zice că nu poate dialoga cu aceia pe care preferă să-i evite: „Există prieteni, există duşmani, cei mai mulţi semeni ne sunt indiferenţi, dar există şi indivizi al caror fel de a gândi e o batjocură de neiertat la felul tau de a gândi. Nu-i detest, nu-i neg, nu-i vorbesc de rău. Îi evit. Nu mă întreb dacă motivele pe care le am spre a-i ocoli sunt drepte. Când reuşeşti să ignori o persoană, nu te mai frământă motivele. Străzile, în toată lumea, au doua trotuare: unul e al tău, unul al celorlalţi”.

*

Susţinea – cu o tărie de indiviat –, acum ceva ani, Nicolae Manolescu:  „Eu am o singură biografie şi sunt foarte solidar cu ea. Asta nu înseamnă că îmi iubesc toate gesturile sau toate vorbele, nu, dimpotrivă, mi le detest pe unele, mi-e ruşine de altele, dar e biografia mea, sunt solidar cu ea, nu accept să mi se faca alte biografii. Constat, mai ales în timpul din urmă, când posibilitatea asta a devenit o realitate, pentru că chiar se poate scrie, că sunt oameni care ştiu mai bine decât mine ce am facut, ce am gândit, cum m-am comportat, pe câţi am mulţumit sau cât de extraordinar am fost. Doamne Dumnezeule, mi se pare absolut incorect asta, mă şochează de-a dreptul. Alţii, nişte oarecare, îmi preţăluiesc gesturile. Te etichetează, dupa ştiinţa lor. Deranjat, preferi, până la urmă, să-i ignori. Şi să-i trimiţi acolo de unde n-ar fi trebuit să iasă pentru ca societatea să fie mai curată”.

*

O citez, acum, pe regretata Constanţa Buzea: „Înainte de a semna, trag o linie de final şi, cu atenţia mărită la efectele posibil paradoxale ale textului meu, formulez următoarea precizare care mi se pare extrem de importantă. Aceea că eu nu acuz, ci relatez, şi că riposta mea plină de nedumeriri nu este, cum ar părea la prima vedere, un protest, de altfel inutil, ci tot o relatare, în beneficial celor care vor să ştie. Cu alte cuvinte, o pagină din jurnalul meu de scriitor ghiftuit de amărăciune”.

Da, numai asta ştiu să facă scriitorii – să relateze, să-şi consemneze vieţile în jurnale amare şi să tragă, apoi, tot ei ponoasele. Din partea sfertodocţilor care-şi consideră principiile (puţine, dar fixe) mai presus de pricepere ori din partea nulităţilor care-ndrăznesc să atingă, chiar şi-n somn, cu busuioc otrăvit, visurile celor care cred în cuvânt.

Dan Alexandru Mucenic

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Enter Captcha Here : *

Reload Image