BIBLIOTECA GIURGIUVEANĂ

      Niciun comentariu la BIBLIOTECA GIURGIUVEANĂ

– Succesul unei aventuri editoriale, la 3 ani de la apariţie –

În primăvara anului 2014 începe poate cea mai frumoasă aventură editorială  a oraşului Giurgiu, colecţia de cărţi „Biblioteca giurgiuveană”, iniţiată de omul de litere Dan Mucenic, pe atunci directorul Muzeului Judeţean „Teohari Antonescu”. Colecţia îşi propunea să cuprindă apariţii editoriale ale unor cărţi mai vechi, uitate de vreme, dar şi cărţi inedite ale unor scriitori giurgiuveni de secol XXI.

Ideea demarării acestui proiect care durează şi azi i-a venit iniţiatorului în timp ce lectura o fascinantă carte interbelică „Bohema de altădată” a jurnalistului Dimitrie Karnabatt, apărută la Editura Vremea în anul 1944 şi niciodată reeditată, în pofida informaţiilor preţioase şi a scriiturii remarcabile. Motivaţia jurnalistului Dimitrie Karnabatt de a aduna într-un volum amintiri despre marile figuri pe care le-a întâlnit în tinereţea sa, în special despre Ion Luca Caragiale care apare în opt episoade, o putem întrezări în poemul cu care voia să deschidă volumul, „Rataţii”, plin de candoare şi de înţelegere faţă de destinul crunt al unor spirite înalte care au trăit din plin „drama sărăciei, a marginalizării sociale, a bolii, a morţii premature chiar dacă harul nativ şi înzestrarea artistică i-ar fi îndrituit să aibă un alt destin, pe măsura talentului lor şi a devoţiunii pentru artă”:

 

Iubesc ai visului rataţi

Talente mari, necunoscute,

Frumoase voci rămase mute,

O, tineri zei înmormântaţi!

 

Într-un mod subtil, putem înţelege că aceeaşi motivaţie stă la baza eforturilor lui Dan Mucenic şi a echipei sale, susţinute financiar de Primăria Giurgiu, de a reedita cărţi ale unor giurgiuveni uitaţi ca şi pe cele care aduc informaţii despre aceste locuri în serii din ce în ce mai bogate şi variate, ajungând până la sfârşitul anului 2016 la 40 de titluri.

Astfel „Boema de altădată” de Dimitrie Karnabatt deschide seria „Scrieri din trecut”, iar următorul autor reeditat este la fel de interesant: Emanoil Bucuţa, cu două titluri într-un volum: „Maica Domnului de la mare. Balcic”. Romanul „Maica Domnului de la mare” surprinde prin modernitate şi captivează lectorul de azi, aşa cum a făcut-o şi acum 85 de ani, când o astfel de scriere a contribuit esenţial la transformarea acestei mici localităţi de la malul Mării Negre într-un colţ de Rai al intelighenţiei româneşti, iar reportajul „Balcic” este dedicat acestui spaţiu mirific, înnobilat de spiritul Reginei Maria, regina reîntregirii neamului, care l-a transformat într-o veritabilă colonie culturală a scriitorilor şi pictorilor vremii.

În perioada estivală a anului 2014 au apărut două cărţi dedicate sportului rege – fotbalul – ale unor personalităţi legate de Giurgiu, Petre Cristea şi Mircea M. Ionescu, precum şi a unui dascăl eminent al Liceului „Tudor Vianu”, prof. Ion Radu, cu prilejul jubileului de 50 de ani.

Următoarele volume din seria „Scrieri din trecut”, completată cu subseria „Universuri lirice”, readuc în atenţia lectorului de azi scriitori importanţi ai perioadei interbelice: I.A. Bassarabescu, cu două titluri: „Lume de ieri, amintiri vesele şi duioase, ultima sa carte, o operă a unei senectuţi nostalgice şi Moş Stan, cartea unei copilării fericite în fabulosul oraş de la Dunăre la început de secol XX.

În subseria „Universuri lirice” au fost reeditaţi trei poeţi cu destine ingrate: Nicolae Crevedia  „Bulgări de stele. Maria. Dă-mi înapoi grădinile şi „Epigrame. Bacalaureatul lui Puiu ; Emil Gulian, poetul dispărut prematur, cu singura lui operă antumă „Duh de basm. Poemele lui Edgar Poe, o apariţie preambul la o ediţie completă a operei rămasă în manuscris şi ajunsă în posesia profesorului Emil Talianu şi Vasile Militaru cu volumul „Fabule, poetul mort în condiţii tragice în închisorile comuniste, a cărui operă a fost complet neglijată până azi.

Seria „Scrierilor din trecut” este apoi completată cu alte trei titluri: unul în premieră absolută: „Libertate şi cultură de Alexandru Vianu, fratele lui Tudor Vianu, dispărut la 33 de ani şi alte două romane din perioada interbelică din categoria scrierilor destinate marelui public, fără mari inovaţii literare, dar cu referiri generice la spaţiul giurgiuvean: „Noroi de Octav Dessila, a cărui acţiune se petrece în zona Comunei Călugăreni şi „Personalul de Giurgiu de Constantin Coman.

La acestea se adaugă o carte excepţională, dedicată unui domnitor puternic ancorat la valorile europene, „Petru Cercel, surprins, documentar şi artistic, de doi giurgiuveni mai puţin cunoscuţi Alexandru Cartojan şi Mircea Dem Rădulescu.

Cu învăţătorul şi, de acum înainte, scriitorul Nedea Stancu, se deschide seria „Inedit” prin publicarea unei opere rămasă în manuscris din pricina cenzurii comuniste, „Flăcări pe Burnaz, acest mare mentor rural devenind un veritabil „cronicar al câmpiei”. Într-un arc peste timp, elevul său, Ion Dincă, împreună cu un alt dascăl, Bilcea Daia, au conceput o carte memorialistică „Pe cărările vieţii”, cu multiple informaţii despre şcoala giurgiuveană. Seria operelor inedite este continuată tot cu o carte memorialistică „Unde ne sunt vapoarele de altădată?” de Vasile Cristoi, „un cronicar al valurilor Dunării” pe care o cunoaşte graţie unei prodigioase cariere de navigator fluvial.

În aceeaşi categorie a memoriilor menţionăm debutul literar al unei artiste desăvârşite a cuvântului şi desenului Mariana Andrei  cu volumul „Detalii – litera şi linia”, o operă  „despre locuri, timpuri, oameni şi întâmplări, care au constituit o parte din structura de rezistenţă a existenţei mele”. Pe tot parcursul anilor 2015 şi 2016, colecţia „Biblioteca giurgiuveană” a prilejuit şi alte debuturi remarcabile în seria „Inedit” şi numai simpla lor enumerare dă o imensă valoare bibliografiei giurgiuvene actuale: o superbă carte pentru copii, semnată de reputatul medic Valerian Boţocan şi ilustrată de Petra Şerbănescu – Tănase, Roxana Nicolae şi Tudor Filip „Din poveştile copilăriei mele”o surprinzătoare carte de poeme despre Giurgiu şi personajele sale pitoreşti, „Adamaru zice” de Adrian Pârvu, scriitor ieşean cu origini giurgiuvene, completată cu un reportaj de dragoste de Dan Mucenic ; trei romane în toată puterea cuvântului: Doina Georgescu „Ţărmul sculptat”, Marius Radu Eremia „Clepsidra” şi cel mai modern dintre toate, „Îngeri de ceară”, romanul de debut al poetului Ionel Muscalu; „Teatru” de Mihai Răboj şi „Poeme” de Ioan Peia.

În fine, doi scriitori prolicşi: Neagu Udroiu şi Tudor Rădan, şi-au adăugat la rândul lor, numele prestigioase în bogata colecţie de carte giurgiuveană: „Cartojani. Istorii vechi şi noi”, respectiv: „Parfumul florilor de crin”, ambele în două volume.

De altfel, toate apariţiile editoriale au fost lansate, în mare parte, la Biblioteca Judeţeană Giurgiu, prilej de mare emulaţie culturală, iar participanţii la aceste manifestări se pot considera fericiţii posesori ai cărţilor colecţiei „Biblioteca giurgiuveană”, devenind veritabili bibliofili.

CAMELIA FILIP

 

 

Share Button

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Enter Captcha Here : *

Reload Image