{"id":353,"date":"2016-09-22T11:58:31","date_gmt":"2016-09-22T11:58:31","guid":{"rendered":"http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/?p=353"},"modified":"2016-09-22T11:58:32","modified_gmt":"2016-09-22T11:58:32","slug":"la-malu-unde-uneori-toate-sunt-de-mai-multe-feluri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/2016\/09\/22\/la-malu-unde-uneori-toate-sunt-de-mai-multe-feluri\/","title":{"rendered":"La Malu, unde uneori toate sunt de mai multe feluri"},"content":{"rendered":"

\"image002\"<\/a><\/p>\n

Nu a\u0219 fi scris asta dac\u0103 Ioan M\u0103n\u0103il\u0103 nu m-ar fi \u00eemboldit s\u0103 \u00eei povestesc pentru Obiectiv Giurgiu ultimul roman citit \u0219i dac\u0103 de cur\u00e2nd nu a\u0219 mai fi avut o discu\u021bie despre ora de religie \u0219i despre faptul c\u0103 unii copii sunt solicita\u021bi de c\u0103tre p\u0103rin\u021bi s\u0103 spun\u0103 dac\u0103 vor sau nu s\u0103 o fac\u0103 (religia). Mi-am amintit o replic\u0103 din romanul lui Claudiu M. Florian \u201cV\u00e2rstele jocului. Strada cet\u0103\u021bii\u201d,<\/strong><\/em> vineri lansat la Malu chiar de c\u0103tre autorul care se \u00eentorcea acas\u0103, ca s\u0103 \u00eempart\u0103 cu oamenii locului Premiul Uniunii Europene pentru literatur\u0103 pe anul 2016.<\/p>\n

\u201cCe \u0219tie copilul \u0103sta despre biserica asta sau ailalt\u0103?\u201d<\/strong><\/em> Replic\u0103 a bunicii s\u0103soaice din Rupea, care vedea mai bine dec\u00e2t preotul c\u0103 toate sunt de mai multe feluri.<\/p>\n

Cu fraza asta, care spune c\u0103 \u201etoate sunt de mai multe feluri\u201d<\/strong> \u00eencepea romanul \u0219i mi-a pl\u0103cut. Fiindc\u0103, dac\u0103 am c\u0103uta mereu s\u0103 potrivim ceva \u00een context, \u00een timp, \u00een spa\u021biu, fie el cultural, social, istoric, religios, am vedea c\u0103 oamenii sunt ei \u00een\u0219i\u0219i de mai multe feluri, de\u0219i sunt aceia\u0219i, dar sub uniforme, sub vremi, sub jgheaburi prin care trece ploaia, sub regali\u0219ti, sub nazi\u0219ti, sub comuni\u0219ti, sub capitali\u0219ti, sub nem\u021bi, sub rom\u00e2ni, sub unguri, sub ru\u0219i, c\u0103ut\u00e2nd mereu ceva ce nu se vede, de\u0219i toat\u0103 lumea vorbe\u0219te despre el, despre care se ascult\u0103 \u00een \u0219oapt\u0103, \u00een intimitate, iar acel ceva fie este Dragul de Dumnezeu, fie Dumnezeu, fie ceva mai pu\u021bin, dar \u201eacel ceva nu poate fi dec\u00e2t o poveste, o comoar\u0103 sau \u00cengermania\u201d.<\/p>\n

E mi\u0219to scris a\u0219a, \u00cengermania sau Dingermania, o \u021bar\u0103 nou\u0103 despre care mul\u021bi am auzit \u00een perioada comunist\u0103. Despre acea perioad\u0103 scrie romancierul cu r\u0103d\u0103cini \u00eentinse de la Olt, Alt p\u00e2n\u0103 la Vedea \u0219i din Mehedin\u021bi la Bra\u0219ov \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Vla\u0219ca la Malu, dar \u0219i cu ramuri \u00een\u00a0 Berlin, acolo unde \u201csa\u0219ii pleac\u0103 \u00cengermania \u0219i c\u00e2nd vin \u00een vizit\u0103 sunt unchi \u0219i m\u0103tu\u0219i. Rom\u00e2nii r\u0103m\u00e2n acas\u0103 \u0219i sunt eroici.\u201d<\/strong><\/em> \u00a0Descoperim \u00een romanul lui Claudiu M. Florian copilul care vede, care aude, care simte, care judec\u0103 \u00een felul lui copil\u0103resc, f\u0103r\u0103 cuvinte grave \u0219i \u00eencr\u00e2ncenate, cu inocen\u021ba copilului, dar folosind cuvintele adul\u021bilor \u0219i ale\u00a0 realit\u0103\u021bilor \u0219i, de ce nu, ale propagandei care-l \u00eenconjoar\u0103 la televizorul alb-negru, unde omule\u021bii coboar\u0103 din acoperi\u0219, la Europa Liber\u0103, care se ascult\u0103 doar \u00een camera din mijloc, pe strad\u0103, \u00eentre copii, la gr\u0103dini\u021b\u0103, la biserica s\u0103seasc\u0103 sau la cea rom\u00e2neasc\u0103, la bunici, mai ales la Bunica \u0219i mai t\u00e2rziu \u00eentre b\u0103rba\u021bii din familia tat\u0103lui pe ostrovul de la Malu, \u00een mijlocul Dun\u0103rii.<\/p>\n

Fiindc\u0103 toate sunt de mai multe feluri, v\u00e2rstele nu au limite, nici \u00een ceea ce prive\u0219te jocul, ci doar sigur \u00een ceea ce prive\u0219te decizia. Copilul nu decide nici s\u0103 stea la Rupea, nici s\u0103 mearg\u0103 la Bucure\u0219ti, nici s\u0103 mearg\u0103 la Malu, nici c\u00e2nd s\u0103 mearg\u0103 la \u0219coal\u0103. Copilul exploreaz\u0103 lumea pe care adul\u021bii i-o ofer\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin cunoscut\u0103, mai mult sau mai pu\u021bin sigur\u0103.<\/p>\n

Cu amintiri vii, puternice, cu personaje care ele \u00eensele sunt demne de romanele clasice ale autorilor ru\u0219i sau francezi, romanul extrem de mi\u0219c\u0103tor al lui Claudiu M. Florian este romanul unor supravie\u021buitori. Uneori oarecum noroco\u0219i, ca \u00een cazul bunicii, alteori \u00een \u0219uvoiul destinului, ca mama cea t\u00e2n\u0103r\u0103. Amintiri vesele, amintiri triste, compun\u00e2nd tabloul mic al unei familii mixte rom\u00e2no-s\u0103se\u0219i, ca \u00een cazul bunicilor materni, \u00een mijlocul unei comunit\u0103\u021bi de sa\u0219i, unguri, rom\u00e2ni \u0219i \u021big\u0103na\u0219i, alteori tabloul iese din ram\u0103 \u0219i se \u00eentinde peste o \u021bar\u0103 condus\u0103 de un Ceau Cesku, care este \u0219i el a\u0219a cum sunt toate de mai multe feluri: oltean, pre\u0219edinte cu sceptru regal, prim-secretar care nu accept\u0103 osanalele copiilor adu\u0219i pe digul spart la inunda\u021bie, \u0219ef de partid care nu accept\u0103 solu\u021biile bune ale unui subaltern trimis \u00een surghiun. Zugr\u0103vind lipsa de limite a v\u00e2rstelor jocului, nu doar la copil\u0103rie, nu doar \u00eentr-o \u021bar\u0103, nu doar \u00een jocul politic interna\u021bional, nu doar \u00een jocul destinelor, face din prezentarea \u00een joac\u0103 nu doar o manier\u0103, ci o form\u0103 consacrat\u0103 de nara\u021biune exuberant\u0103 cu limit\u0103, ironic\u0103 \u0219i ideal\u0103, neplictisitoare, nici c\u00e2nd dialogul se lunge\u0219te cu treburi politice \u00een ostrov, ci mereu juc\u00e2nd lumi, vie\u021bi, oameni \u00eentr-un personaj mare, numit Rom\u00e2nia acelor vremuri de dup\u0103 1968, mai ales \u00een 1974. Amintiri limpezi dintr-un trecut posomor\u00e2t, de care se poate sur\u00e2de tulbur\u0103tor sau pe care le po\u021bi \u00eenfrunta cu t\u0103ceri, fiindc\u0103 doar \u00eentunericului nu i te po\u021bi \u00eempotrivi, oric\u00e2t ai \u00eenchide ochii. O nara\u021biune despre o via\u021b\u0103 de cur\u00e2nd tr\u0103it\u0103 de mul\u021bi dintre cititori \u0219i care poate fi abordat\u0103 fic\u021bional ca mai multe fabule, cu mai multe morale, \u00een care curiozitatea tipic copil\u0103reasc\u0103 \u0219i ambiguitatea ne\u00een\u021belesurilor sau zguduitoarele episoade de realism, te oblig\u0103 s\u0103 vezi c\u0103 toate sunt de mai multe feluri. Bunicul \u0219i Bunica, Tat\u0103l \u0219i Mama cea t\u00e2n\u0103r\u0103, Otata \u0219i Omama, Unchiu-na\u0219u, copilul, parc\u0103 to\u021bi se reg\u0103sesc \u00een desenul de pe coperta unu \u2013C\u00e2nt\u0103re\u021b la harf\u0103 \u00eentorc\u00e2ndu-se acas\u0103<\/strong>, \u00een cazul de fa\u021b\u0103 \u00een casa propriilor vie\u021bi, ca \u00een albia Oltului ce se vars\u0103 \u00een Dun\u0103re, ce se vars\u0103 \u00een Mare. Personajele verosimile, fascinante, apropiate uman, chiar dac\u0103 \u00een viziunea copilului sunt Mihai Viteazul sau viteazul ce oprise Cruci\u0219\u0103torul Potemkin s\u0103 distrug\u0103 Constan\u021ba, Ana cea \u00eengropat\u0103 de vie \u00een zid , pentru propria salvare \u0219i scoas\u0103 doar pu\u021bin timp noaptea s\u0103 se plimbe prin curte sub lumina fantomatic\u0103 a lunii, unchii fo\u0219ti SS-i\u0219ti, care vin cu Mercedesul lor alb \u0219i mirosul Dingermania, unchiul oltean cu zaib\u0103r, p\u0103s\u0103ri la paporni\u021b\u0103 \u0219i Dacie, dornic s\u0103 \u0219tie ce sunt apari\u021bii fire\u0219ti, dar nu obi\u0219nuite, pe care vrei s\u0103 le vezi, vrei s\u0103 le ascul\u021bi pove\u0219tile, fiindc\u0103 asta \u00ee\u021bi vine s\u0103 exclami: Via\u021ba ta este un roman! Iar romanul a fost scris de c\u0103tre cel ce a str\u00e2ns toate destinele lor \u00een destinul s\u0103u.<\/p>\n

\"image004\"<\/a><\/p>\n

Unele cuvinte abstracte, grele sunt netem\u0103toare de fapt de cititor, fiindc\u0103 evenimente grave, strivitoare, ca r\u0103zboaiele, fie el mondial sau rece, fie cel dintre daci \u0219i romani (care aici se termin\u0103 la o bere), comunism, moarte, cap\u0103t\u0103 o alt\u0103 via\u021b\u0103, plutind \u00een imagina\u021bia \u0219i \u00een\u021belegerea unui copil deprins s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een trei limbi-rom\u00e2n\u0103, s\u0103seasc\u0103 \u0219i german\u0103, s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een dou\u0103 limbi, s\u0103 mearg\u0103 la dou\u0103 biserici, s\u0103 se joace cu copiii, indiferent c\u0103 sunt sa\u0219i,urma\u0219i de teutoni, unguri, rom\u00e2ni sau \u021big\u0103na\u0219i, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 mereu un sens ascuns, propriu, un sens al \u00een\u021belegerii, fiindc\u0103 toate sunt de mai multe feluri. Inocen\u021ba \u00eenc\u00e2nt\u0103toare a copilului narator te poate face s\u0103 ier\u021bi repede unele inadverten\u021be de geografie giurgiuvean\u0103, trec\u00e2ndu-le \u00een zona licen\u021belor literare. Copilul acesta merge nu pe t\u0103r\u00e2mul viselor, ci pe t\u0103r\u00e2muri povestite de cei mai mari \u00cengermania sau Dingermania, \u00een pove\u0219tile bunicilor sau ale fra\u021bilor Grimm, ascultate \u00een german\u0103. Explica\u021bia problemelor legate de propaganda ceau\u0219ist\u0103\/europaliber\u0103, naratorul copil o d\u0103 imagin\u00e2ndu-\u0219i cum intr\u0103 omule\u021bii \u00een cutia brun-ro\u0219cat\u0103 a televizorului, alunec\u00e2nd simplu din pod pe cablul antenei, fa\u021b\u0103 de cei ce se chinuiau s\u0103 intre \u00een cutia neagr\u0103 a radioului. De aici \u0219i divergen\u021ba \u0219i contradic\u021biile \u00eentre cele dou\u0103 realit\u0103\u021bi, cea de la Telejurnal despre Rom\u00e2nia eroic\u0103, cea de la Europa Liber\u0103 despre satrap.<\/p>\n

\u00centre cele dou\u0103 cet\u0103\u021bi durate \u00een nara\u021biunea sa, cea de l\u00e2ng\u0103 casa din deal \u0219i cea a p\u0103durii de pe Dun\u0103re, un vl\u0103\u0219cean se \u00eentreab\u0103 aproape morome\u021bian: \u201d\u00cencotro ne \u00eendrept\u0103m noi de fapt?\u201d\u00a0 Copilul acela se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre \u0219coal\u0103, c\u0103tre rudele sale, c\u0103tre a se descurca fiecare \u00een propriile vie\u021bi, iar eu, cititorul, c\u0103tre ideea c\u0103 toate sunt de mai multe feluri.<\/p>\n

P.S<\/strong><\/em>. Fiindc\u0103 nu a\u0219 fi citit acest roman dac\u0103 primarul din Malu, Eugen \u0218oav\u0103 nu m-ar fi invitat \u00een calitatea mea de cititor de c\u0103r\u021bi s\u0103 v\u0103d o lansare de nivel european a unui roman european \u00een comuna pe care o p\u0103store\u0219te bine \u0219i nici nu a\u0219 fi avut privilegiul s\u0103 str\u00e2ng m\u00e2na autorului, dac\u0103 Liviu Popazu nu mi-ar fi d\u0103ruit cartea, lor le mul\u021bumesc, iar dumneavoastr\u0103, cititorilor giurgiuveni, v\u0103 promit c\u0103 \u00een cur\u00e2nd aceast\u0103 carte se va g\u0103si pentru citit \u0219i la Biblioteca Jude\u021bean\u0103 I.A. Bassarabescu din Giurgiu, pentru c\u0103 fiecare ve\u0163i descoperi altceva. \u015ei, mai ales, cum se reg\u0103se\u015fte spa\u0163iul giurgiuvean \u00een literatura acestor pagini memorabile<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00a0IONEL MUSCALU<\/strong><\/p>\n

\"Share<\/a>