{"id":436,"date":"2017-04-17T13:15:18","date_gmt":"2017-04-17T13:15:18","guid":{"rendered":"http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/?p=436"},"modified":"2017-04-17T13:15:18","modified_gmt":"2017-04-17T13:15:18","slug":"sinceritatea-manioasa-a-principelui-cantemir","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/2017\/04\/17\/sinceritatea-manioasa-a-principelui-cantemir\/","title":{"rendered":"Sinceritatea m\u00e2nioasa a principelui Cantemir"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 Mi-a c\u0103zut \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een urm\u0103 cu ceva vreme, un scurt comentariu al lui Dan C. Mih\u0103escu cu privire la ultima edi\u0163ie, bilingv\u0103, a c\u0103r\u0163ii al c\u0103rui titlu exact este \u201eDescrierea st\u0103rii de odinioar\u0103 \u015fi de ast\u0103zi a Moldovei\u201d, scris\u0103 de Dimitrie Cantemir (cunoscut\u0103 la noi ca \u201eDescriptio Moldaviae\u201d), \u00een traducerea \u015fi sub \u00eengrijirea marelui c\u0103rturar Dan Slusanschi, cel care ne-a mai oferit \u015fi ultimele t\u0103lm\u0103ciri \u00een rom\u00e2ne\u015fte ale \u201eIliadei\u201d, \u201eOdiseei\u201d \u015fi \u201eEneidei\u201d. Am cump\u0103rat, f\u0103r\u0103 mari ezit\u0103ri lucrarea \u2013 de\u015fi, la o prim\u0103 privire, pre\u0163ul ei mi-a \u00eenghe\u0163at nu doar s\u00e2ngele-n vene, ci \u015fi orice brum\u0103 de entuziasm -, pe care am parcurs-o cu o d\u0103ruire \u015fi cu o voluptate de care nu m\u0103 mai socoteam capabil la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Scrierea este ireal de parfumat\u0103, dar m\u0103rturisesc a fi redeschis, p\u00e2n\u0103 acum, aceast\u0103 carte arareori, \u015fi-atunci numai din ra\u0163iuni didactice. (\u00centre timp, la liceu nu se mai studiaz\u0103, nici ea, \u015fi nici m\u0103car \u201eIstoria hieroglific\u0103\u201d.)<\/p>\n

Sinceritatea m\u00e2nioas\u0103 a principelui \u0163\u00e2\u015fne\u015fte din fiecare pagin\u0103, plin\u0103 de o dreptate pe care noi, cei de azi, se cuvine a i-o recunoa\u015fte mai abitir dec\u00e2t contemporanii s\u0103i. Chiar dac\u0103\u00a0 vorbe\u015fte despre \u201emoldoveni\u201d, el se refer\u0103, de fapt, \u00een mod evident, la to\u0163i rom\u00e2nii.<\/p>\n

Celebra carte de \u00een\u0163elepciune \u015fi adev\u0103r i-ar putea interesa foarte pe politicienii de azi, dac\u0103 ar avea bunul obicei de-a-\u015fi mai arunca, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ochii \u015fi pe alte litere tip\u0103rite dec\u00e2t acelea din gazetele \u00een care se scrie, \u00eentruna, despre ei. (Cel mai adesea, cu amuzament. Alteori, din interes.) Dar iat\u0103 ce-i \u00eendeamna principele pe diriguitorii norodului:<\/p>\n

\u201eMai cu rost fi-va pentru patria noastr\u0103 s\u0103 li se pun\u0103 locuitorilor sub ochi, cu nevinov\u0103\u0163ie, viciile care colc\u0103ie pe la ei, dec\u00e2t s\u0103 fie \u00een\u015fela\u0163i cu bl\u00e2nda lingu\u015fire, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 cread\u0103 c\u0103 bine le fac pe toate cele pe care \u00eentregul intins al lumii le mustr\u0103 cu asprime\u201d.<\/p>\n

Pentru a c\u0103p\u0103ta voturile celor mul\u0163i, candida\u0163ii la dreg\u0103torii, \u00een toate timpurile, \u015fi-au l\u0103udat aleg\u0103torii, spun\u00e2ndu-le c\u0103 ei sunt buni, muncitori, drep\u0163i, curajo\u015fi, inteligen\u0163i, cura\u0163i la suflet \u015fi calzi la inim\u0103. Au spus-o cu u\u015fur\u0103tate, mituindu-\u015fi compatrio\u0163ii cu vorbe de conjunctur\u0103, despre care \u015ftiau c\u0103 sunt doar \u00eenchipuite \u015fi n-au corespondent \u00een realitate. C\u0103ci iat\u0103 ce mai spune despre rom\u00e2ni, cu cinstit\u0103 asprime, luminatul principe Cantemir: \u201e\u00cen moravurile moldovenilor, \u00een afar\u0103 de credin\u0163a ortodox\u0103 \u015fi de ospitalitate, de abia mai g\u0103sim ceva ce-am putea l\u0103uda pe merit.<\/p>\n

\u00ceng\u00e2mfarea \u015fi trufia le sunt mam\u0103 \u015fi sor\u0103. Le face mare pl\u0103cere s\u0103 \u00eentind\u0103 lungi chefuri de la al \u015fa\u015felea ceas al zilei \u015fi p\u00e2n\u0103 la cel de-al treilea din noapte, ba uneori chiar \u015fi p\u00e2n\u0103 la ziu\u0103, \u015fi s\u0103 se \u00eenfunde \u00eembel\u015fugat cu vin. Cump\u0103tare la suflet nu cunosc nicicum: la noroc se umfl\u0103, la nenoroc \u00ee\u015fi pierd curajul. La prima vedere, nimic nu li se pare greu: dac\u0103 apare \u00eens\u0103 cel mai mic neajuns, se tulbur\u0103 \u015fi nu \u015ftiu ce hot\u0103r\u00e2re s\u0103 mai ia. Nu numai c\u0103 nu-s iubitori de carte, ci, aproape to\u0163i, nici m\u0103car n-o pot suferi\u201d. Pas de-l contrazice!, oric\u00e2t\u0103 nepl\u0103cere ne-ar produce r\u00e2ndurile sale.<\/p>\n

De dincolo de geamul ce ne separ\u0103 de adev\u0103rata via\u0163\u0103, dinspre z\u0103rile St\u0103nile\u015ftilor de pe Prut, pare a privi \u00een urm\u0103, plec\u00e2nd spre Moscova lui Petru cel Mare, un european erudit, \u00eendr\u0103zne\u0163 p\u00e2n\u0103 la cinism \u015fi sincer p\u00e2n\u0103 la insult\u0103. Sc\u00e2rbit dup\u0103 dou\u0103 prea scurte domnii, \u015fi-a luat so\u0163ia, pe Casandra (n\u0103scut\u0103 Cantacuzino, fiica domnitorului care i-a fost precursor lui Constantin Br\u00e2ncoveanu, a adus porumbul \u00een Rom\u00e2nia \u015fi a pus s\u0103 fie tip\u0103rit\u0103 prima Biblie (\u00een chiar anul mor\u0163ii sale, 1688), \u015fi s-a \u00eendreptat spre imensu-i domeniu de l\u00e2ng\u0103 Harkov, \u00een calitate de principe serenissim al Rusiei, \u015fi c\u0103tre cea dint\u00e2i recunoa\u015ftere, de c\u0103tre Academia din Berlin, a unui c\u0103rturar de la noi, la v\u00e2rsta de doar 40 de ani. Iubitor de Moldova \u015fi de neamul rom\u00e2nesc, Dimitrie Cantemir nu s-a \u00eemp\u0103cat cu firea, purtarea \u015fi moravurile cona\u0163ionalilor s\u0103i, prefer\u00e2ndu-le spiritul european.<\/p>\n

Ceea ce \u015fi noi ne-am cam \u00eendemna, acum, a face, chiar f\u0103r\u0103 tragere de inim\u0103. Problema cea mare ne este, \u00eens\u0103, alta \u2013 cea formulat\u0103 \u00een \u201ePovestea vorbei\u201d (deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la capitolul \u201eDespre be\u0163ie iar\u0103\u015fi\u201d) \u015fi reg\u0103sibil\u0103 \u00een \u201eLevantul\u201d lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu: \u201eDac\u0103 ne dai puterin\u0163a, la ce chichirezi g\u00e2lceava?\u201d.\u00a0 Aceasta-i \u00eentrebarea, mereu f\u0103r\u2019 de r\u0103spuns, ce ne macin\u0103, chiar dac\u0103 respectiva exprimare este atribuit\u0103 \u2013 \u015fi de Anton Pann, \u015fi de Heliade R\u0103dulescu \u2013 \u0163iganilor. Inteligen\u0163a noastr\u0103 proverbial\u0103 ne-a determinat \u015fi \u00eenc\u0103 ne determin\u0103 s\u0103 prelu\u0103m, de pretutindeni, tot ceea ce se potrive\u015fte mai bine spiritului nostru, dac\u0103-i putem spune a\u015fa.<\/p>\n

 <\/p>\n

Dan Alexandru Mucenic<\/strong><\/p>\n

\"Share<\/a>