{"id":455,"date":"2017-04-30T13:01:04","date_gmt":"2017-04-30T13:01:04","guid":{"rendered":"http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/?p=455"},"modified":"2017-04-30T13:01:39","modified_gmt":"2017-04-30T13:01:39","slug":"paradisul-dintre-ceruri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/2017\/04\/30\/paradisul-dintre-ceruri\/","title":{"rendered":"Paradisul dintre ceruri"},"content":{"rendered":"<p><a href=\"http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Dan-Mucenic.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter wp-image-55 size-full\" src=\"http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Dan-Mucenic.jpg\" alt=\"\" width=\"560\" height=\"407\" srcset=\"http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Dan-Mucenic.jpg 560w, http:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Dan-Mucenic-300x218.jpg 300w\" sizes=\"auto, (max-width: 560px) 100vw, 560px\" \/><\/a><\/p>\n<p>De cum am intrat \u00een defileul Oltului, parbrizul larg al Opelului Vivaro s-a izbit f\u0103r\u0103 sunet de-o suprafa\u0163\u0103 cenu\u015fie \u015fi apoas\u0103, de care nu s-a putut desprinde p\u00e2n\u0103 la Rah\u0103u. Chiar \u015fi-acolo, cele mai multe ceasuri ale zilei \u015fi noaptea \u00eentreag\u0103 le-am traversat asedia\u0163i de cea\u0163\u0103.<\/p>\n<p>Pe c\u00e2nd eram prin al doilea an de facultate \u015fi \u00eencepusem s\u0103 scriu proz\u0103 publicabil\u0103 (\u015fi, uneori, publicat\u0103), visam la un volum de miniaturi, de schi\u0163e aspre, care s\u0103 se intituleze \u201eLocuri cu cea\u0163\u0103\u201d. Asta \u015fi pentru c\u0103 Mirela locuia pe-atunci \u00een b\u0103tr\u00e2nul \u015fi fermec\u0103torul cartier Uranus, \u00een apropierea c\u00e2rciumii cu nume \u015fi atmosfer\u0103 de Montparnasse, \u201eMotanul negru\u201d, zon\u0103 a c\u0103rei demolare intempestiv\u0103 a \u00eendoliat sufletul bucure\u015ftenilor. Deseori ajungeam sau plecam de-acolo m\u0103nt\u0103luit de v\u0103l\u0103tuci ca de abur. M\u0103 sim\u0163eam izolat de \u00eentreaga lumea, singur cu visele mele de-ndr\u0103gostit.<\/p>\n<p>A trecut o via\u0163\u0103 de-atunci. Dac\u0103 am fi avut un copil pe vremea aceea, acum ar fi fost trecut de 40 de ani.<\/p>\n<p>C\u0103tre ceasurile pr\u00e2nzului se topesc, pe-aici, negurile, dezvelind, \u00een departe, \u015foseaua plin\u0103 de TIR-uri \u015fi c\u00e2teva coame de deal. Stau \u00een Country Club \u015fi privesc prin geamurile \u00eenalte, din tavan p\u00e2n\u0103-n podea. Prin buc\u0103t\u0103rie treb\u0103luiesc Vali \u015fi Iustina, \u00een preajma pastramei de c\u0103ptrioar\u0103, a c\u00e2rna\u0163ilor de mistre\u0163, a iepurelui pus la fezandat, t\u0103ind ciupercile pentru Stroganoff-ul de disear\u0103, udat cu \u015fampanie brut\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen periemtrul aceluia\u015fi domeniu larg, bornat cu p\u00e2lcuri de mesteceni \u015fi cu cire\u015fi mult r\u0103muro\u015fi, \u00een fabrica de marochinerie \u201eRapel\u201d, cu produse r\u0103sp\u00e2ndite \u00een toat\u0103 lumea, voi merge s\u0103 aleg c\u00e2te ceva \u015fi pentru sufletele noastre, dintre servietele, borsetele, gen\u0163ile de um\u0103r, saco\u015fele de voiaj \u015fi portofelele din piele aproape m\u0103t\u0103soas\u0103, dar \u015fi lemnoas\u0103, ai zice, de bovine.<\/p>\n<p>Vine \u015fi Mirela de la Cluj, cu bote-mpodobite ca-n Ardeal \u015fi cu c\u00e2teva tapiserii pitice, de l\u00e2n\u0103. M\u00e2ine porne\u015fte spre Pianu (de Sus \u015fi de Jos), pe urmele Legiunii a XIII-a Gemina, dar \u015fi la marele t\u00e2rg de vir\u015fli \u2013 c\u00e2rna\u0163i cu totul speciali, f\u0103cu\u0163i din carne de oaie, de vit\u0103 \u015fi de porc, a\u015fa cum numai aici \u015fi prin zona Ha\u0163egului g\u0103se\u015fti -, parte din ei urm\u00e2nd s\u0103 a\u015ftepte spre a fi gusta\u0163i, dup\u0103 afinata zonei, de s\u0103rb\u0103torile iernii.<\/p>\n<p>Lucrez din greu (dar \u015fi cu greutate) la c\u0103r\u0163i \u015fi, c\u00e2nd m\u0103 simt ostenit, deschid volumele de proz\u0103 scurt\u0103 ce m-au \u00eenso\u0163it aici, \u00eentre Valea Sebe\u015fului \u015fi M\u0103rginimea Sibiului, \u00eentr-o pustietate \u00een care elegan\u0163a \u015fi rafinamentul aflate \u201eLa Mesteceni\u201d seam\u0103n\u0103 a Fat\u0103 Morgan\u0103.<\/p>\n<p>\u015ei Tolstoi (\u00een \u201eDup\u0103 bal\u201d), \u015fi Dostoievski (\u00een \u201eMicul erou\u201d) povestesc de petrecerile ruse\u015fti fastuoase de la jum\u0103tatea veacului al XIX-lea. G\u00e2ndesc la faptul c\u0103 marele Feodor s-a n\u0103scut \u00een anul c\u00e2nd, la noi, Tudor Vladimirescu era sacrificat prin tr\u0103dare.<\/p>\n<p>C\u00e2nd \u015fi c\u00e2nd, mai ies s\u0103 m\u0103 plimb prin curtea imens\u0103, cucerit de goana continu\u0103 a doi c\u00e2ini frumo\u015fi, Grandy \u015fi Ricky, de alint\u0103tura pisicilor albe, negre \u015fi v\u0103rgate, de \u0163inuta englezeasc\u0103 celor 16 cai din manej, mi\u015fc\u00e2ndu-se ca umbre gra\u0163ioase pe sub perdeaua unei ce\u0163e devenite translucide.<\/p>\n<p>Dimine\u0163i ap\u0103sate, chinuite de cea\u0163\u0103. E timpul sucurilor aspre, naturale, \u015fi al filtrului scurt, tare. Urmeaz\u0103 ceaiul englezesc, obicei al casei. Muzic\u0103 difuz\u0103, calm\u0103. Sunt patru zile de c\u00e2nd n-am deschis televizorul. De la Bucure\u015fti primesc, din ceas \u00een ceas, ve\u015fti despre mersul revistei \u015fi, apoi, despre melancolicul Ursu care, de\u015fi \u00eengrijit \u015fi plimbat de\u00a0 prieteni, scr\u00e2nce\u015fte adesea, sim\u0163indu-se, \u00een lipsa noastr\u0103, un c\u0103\u0163el p\u0103r\u0103sit.<\/p>\n<p>Privit de pe o colin\u0103 din apropiere, paradisul de \u201eLa Mesteceni\u201d apare, prin p\u00e2cl\u0103, luminat ca-n pove\u015ftile de S\u0103rb\u0103tori, cu imensu-i brad \u00eempodobit, str\u0103lucitor, vizibil chiar din \u015fosea. Pare s\u0103 ascund\u0103 o tain\u0103 lini\u015ftit\u0103, dulce ca clipa de reverie pe care ne-o mai strecur\u0103m \u00een suflete.<\/p>\n<p>M\u0103riuca, fata de numai doi ani a prietenului Constantin, st\u0103p\u00e2nul locului \u2013 av\u00e2nd un sfert de veac tr\u0103it \u00een Rom\u00e2nia \u015fi un altul \u00een Anglia &#8211; \u00eensufle\u0163e\u015fte lini\u015ftea toropit\u0103, cald\u0103 \u015fi atotst\u0103p\u00e2nitoare\u00a0 printre fructierele \u00eenalte \u015fi pline, sticlele cu J&amp;B sau cu tequilla \u015fi plante cu frunze t\u0103rcate \u015fi grase, \u00eenflorite ca vara.<\/p>\n<p>Lucrez ore bune, f\u0103r\u0103 a m\u0103 sim\u0163i, \u00eens\u0103, pe deplin mul\u0163umit. \u00centreprinderea pe care mi-am propus-o cere o trud\u0103 cumplit\u0103, resim\u0163it\u0103, uneori, ca mai presus de tot mai pu\u0163inele-mi puteri. Dar, st\u00e2nd \u00een plin\u0103 noapte pe canapeaua m\u0103slinie, aproape de \u015femineul ce ar\u0103me\u015fte o buturug\u0103 de brad, volatiliz\u00e2ndu-i r\u0103\u015fina, \u00eemi spun \u2013 cu ochii-n cei mereu veseli, optimi\u015fti, juc\u0103u\u015fi, biruitori, tandri, clipocind de via\u0163\u0103 arz\u00e2nd\u0103 &#8211; ai Mirelei \u2013 c\u0103 vom izb\u00e2ndi.<\/p>\n<p>Primul semn a \u015fi ap\u0103rut. \u00cen apropierea Sibiului, \u00een livingul superbei vile a marelui artist Ion T\u0103m\u00e2ian\u00a0 (pre\u015fedintele filialei locale a U.A.P., dar \u015fi cel mai prezent rom\u00e2n la marile expozi\u0163ii interna\u0163ionale), apoi \u00een atelierul s\u0103u \u015fi-n turn\u0103toria de sticl\u0103 unde-\u015fi z\u0103misle\u015fte minunile nepre\u0163uite, deslu\u015fim bucuria maestrului de-a ilustra un nou volum al Mirelei,\u00a0 \u015fi chiar de-a-i face coperta. Proiectul care se na\u015fte e fascinant de-a dreptul: o carte comun\u0103. Dou\u0103 universuri fantaste intersect\u00e2ndu-se \u015fi lumin\u00e2ndu-se reciproc, prin tot ce au mai de pre\u0163 \u00een linii, lumini \u015fi simboluri. O decizie aiuritoare, provocatoare pentru martorul p\u00e2tima\u015f care sunt. C\u0103ut\u0103m de \u00eendat\u0103, prin preajm\u0103, lucr\u0103ri, forme, alegem unghiuri. Ion are acum dou\u0103 \u201epersonale\u201d \u00een str\u0103in\u0103tate &#8211; \u00een Fran\u0163a \u015fi-n Austria -, preg\u0103te\u015fte o expozi\u0163ie de grup la Sibiu \u015fi-\u015fi adun\u0103 crea\u0163iile pentru t\u00e2rgul din februarie viitor, de la Frankfurt, unde va fi unicul reprezentant al Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p>Se pl\u0103nuiesc lans\u0103ri \u2013 la Bucure\u015fti, Giurgiu, Sibiu, Cluj, poate \u015fi Alba Iulia. \u00cen final, casa noastr\u0103, deja plin\u0103 de imagin\u0103rile vii \u015fi transparente ale lui Ion T\u0103m\u00e2ian, mai prime\u015fte \u00een dar c\u00e2teva globuri de sticl\u0103, pictate \u00een nuan\u0163e nelume\u015fti.<\/p>\n<p>Acas\u0103. \u00cenapoi \u00een camerele devenite birouri ne\u00eenc\u0103p\u0103toare, printre h\u00e2rtii, proiecte, CD-uri, computere exploatate cu frenezie. E cea\u0163\u0103 \u015fi la Bucure\u015fti. Paradisul pare s\u0103 alerge printre cl\u0103bucii de aer \u2013 de la Rah\u0103u la Pianu, de la Sibiu \u00een Capital\u0103.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 prezentul ne este complice, ne bate tot mai insistent g\u00e2ndul ca, \u00eenc\u0103 \u00een putere fiind, s\u0103 ne-ntoarcem, c\u00e2ndva, definitiv, la Giurgiu. Ora\u015ful acesta e ca o rad\u0103 la care ne vis\u0103m acostarea \u2013 cor\u0103bii nebune de drum, dar av\u00e2nd \u00eenc\u0103 dor de larg \u015fi curaj pentru a-l str\u0103bate.<\/p>\n<p>Ni-l dorim, \u00eens\u0103, mai deschis culturii dec\u00e2t acum, cu o mai trepidant\u0103 via\u0163\u0103 spiritual\u0103. Posibilit\u0103\u0163i \u015fi resurse exist\u0103, dar ele se cuvin a fi poten\u0163ate de idei, de ini\u0163iative spectaculoase, atr\u0103g\u0103toare, de imagina\u0163ie viabil\u0103.<\/p>\n<p>Printre flori av\u00e2nd culorile aprinse-n plin\u0103 iarn\u0103 (\u00eenc\u0103 nea\u015fezat\u0103 pe deplin), printre f\u0103pturi sticloase, culori desprinse din obiecte ciudate, \u00eentr-o cas\u0103 \u00een care st\u0103p\u00e2nesc doar c\u0103r\u0163ile \u2013 citite \u015fi scrise -, doi giurguveni viseaz\u0103, \u00eentr-un cap\u0103t al \u015eoselei Viilor, la \u00eenseninarea unui Giurgiu creativ. Chiar dac\u0103-i vremea ce\u0163oas\u0103. Iubirea poate \u00eenst\u0103p\u00e2ni soarele.<\/p>\n<div style=\"padding-bottom:20px; padding-top:10px;\" class=\"hupso-share-buttons\"><!-- Hupso Share Buttons - https:\/\/www.hupso.com\/share\/ --><a class=\"hupso_toolbar\" href=\"https:\/\/www.hupso.com\/share\/\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/lang\/ro\/share-medium.png\" style=\"border:0px; padding-top: 5px; float:left;\" alt=\"Share Button\"\/><\/a><script type=\"text\/javascript\">var hupso_services_t=new Array(\"Facebook\",\"Google Plus\");var hupso_background_t=\"#EAF4FF\";var hupso_border_t=\"#66CCFF\";var hupso_toolbar_size_t=\"medium\";var hupso_image_folder_url = \"\";var hupso_url_t=\"\";var hupso_title_t=\"Paradisul%20dintre%20ceruri\";<\/script><script type=\"text\/javascript\" src=\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/js\/share_toolbar.js\"><\/script><!-- Hupso Share Buttons --><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De cum am intrat \u00een defileul Oltului, parbrizul larg al Opelului Vivaro s-a izbit f\u0103r\u0103 sunet de-o suprafa\u0163\u0103 cenu\u015fie \u015fi apoas\u0103, de care nu s-a putut desprinde p\u00e2n\u0103 la Rah\u0103u&#8230;. <a href=\"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/2017\/04\/30\/paradisul-dintre-ceruri\/\">Read more &raquo;<\/a><\/p>\n<div style=\"padding-bottom:20px; padding-top:10px;\" class=\"hupso-share-buttons\"><!-- Hupso Share Buttons - https:\/\/www.hupso.com\/share\/ --><a class=\"hupso_toolbar\" href=\"https:\/\/www.hupso.com\/share\/\"><img src=\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/buttons\/lang\/ro\/share-medium.png\" style=\"border:0px; padding-top: 5px; float:left;\" alt=\"Share Button\"\/><\/a><script type=\"text\/javascript\">var hupso_services_t=new Array(\"Facebook\",\"Google Plus\");var hupso_background_t=\"#EAF4FF\";var hupso_border_t=\"#66CCFF\";var hupso_toolbar_size_t=\"medium\";var hupso_image_folder_url = \"\";var hupso_url_t=\"\";var hupso_title_t=\"Paradisul%20dintre%20ceruri\";<\/script><script type=\"text\/javascript\" src=\"https:\/\/static.hupso.com\/share\/js\/share_toolbar.js\"><\/script><!-- Hupso Share Buttons --><\/div>","protected":false},"author":1,"featured_media":55,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-455","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-8"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/455","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=455"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/455\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":457,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/455\/revisions\/457"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/55"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=455"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=455"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bjgiurgiu.ro\/site\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=455"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}